Personal, am rămas fără grai, când am văzut acest filmuleț video, și n-am putut decât să plâng cu lacrimi de sare, amare-amare...M-am înroșit, m-am îngălbenit, m-am înverzit, exact ca fetele din public. Am simțit mai multe goluri în stomac și mă întrebam dacă nu e cumva vreun truc murdar. Până la urmă, scepticismul meu a trebuit să se predea în fața evidenței. Uitați-vă, priviți-l și veți fi surprinși de ceea ce poate face omul.OMUL. M-a facut să mă simt mică, furnică, pe lângă el. ȘI SĂ MĂ GÂNDESC CĂ SUNTEM FERICIȚI FĂRĂ SĂ NE DĂM SEAMA.
Căutați - Cherchez - Search
Translate
miercuri, 19 august 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Of, Luana!...Abia acest om are braţe si picioare...Noi suntem cei invalizi :(
RăspundețiȘtergereChiar nu ştim să fim fericiţi...
Mulţumesc pentru acest moment de meditaţie profundă...
Vroiam doar să faceți niște comparații. Intre două viziuni, două limbaje. Ma gândesc ce te-ar putea scoate din albie...
RăspundețiȘtergere