Lucruri pentru copii

Create your own banner at mybannermaker.com!
Copy this code to your website to display this banner!

Căutați - Cherchez - Search

Despre ce am scris

Translate

marți, 29 iunie 2010

Responsabil, responsabilitate

Să te înscrii într-o rețea literară și chiar să-ti faci un blog (ba, uneori, chiar mai multe!) în care să-i vrăjești sau, cel puțin, să încerci (nu se vede chiar imediat dacă și izbutești) pe ceilalți cu nălucirile mintii tale, cu luciditatea percepției realului sau cu dorințele-ți ascunse, implică, după mine, o uriașă responsabilitate. Dar grosul blogerilor nu vor fi de acord cu mine: lor li se rupe-n călcâi de faptul că a scrie te definește, îți trasează un profil psihologic sau că te reconstituie din bucăți, întocmai unui joc de puzzle. Ei caută, și nu o spun ca o condamnare sau un reproș, profitul comercial. Asta e, s-o recunoaștem! Nimeni nu-și pierde vremea în virtual de dragul artei și de dragul rătăcirilor nesfârșite pe autostrăzile îmbârligate, superstratificate și ultraramnificate ale societăților virtuale, dacă n-are în cap și o strategie comercială. Hainele îmbrăcate de diferitele pagini sunt din ce în ce mai atrăgătoare și mai "lipicioase" (întocmai cum ar avea lipici plantele carnivore pentru musculițele naive ce-i bâzâie prin apropiere). Așadar, care era ideea reponsabilității? E vorba de a fi responsabil pentru corectitudinea și frumusețea a ceea ce scrii. Știu! Ne grăbim, vrem să punem pe picioare cât mai repede afacerea, vrem să adăugăm cât mai mult material, ca să nu moară blogul sau situl și să ne păstram conectați cu eventualii noștri cititori. Aici, ca și în activitățile tradiționale ale scriitorilor, ale autorilor de toată mâna și, inclusiv, ale profesorilor universitari - mulți dintre ei fiind scriitori de valoare, nu numai șoareci de bibliotecă - (ce trebuie să aibă în spatele lor groase,solide, originale și inteligente tomuri de cercetare, ca să-și dovedească...existența) se potrivește atât de bine, ca pantoful comod și purtat cu plăcere, lozinca pe care am aflat-o de la Matei Călinescu (universitarul anglofon de origine română cu multcitatul studiu "Five faces of modernity"): "PUBLISH OR PERISH". Ființa vie a literatorului suflă și răsufla în ritmul (lent, agitat, molcom sau tulburător) al scrierilor sale. Parca îi văd pieptul, de la distanta asta, și cutia toracică care se ridică sau coboară exact ca mișcarea valurilor marine. Dar, iertati-mă, când deschid un sit, la care ajung mereu din întamplare, și dau peste o greșeala de limbă tocmai pe pagina de prezentare, ce pot crede? Ce aș putea să cred? Grabă? Neatenție? Neștiinta? Lipsă de profesionalism? Asta mă îndeamnă să punctez: într-o lume a concurenței acerbe numai profesioniștii și pasionații rezistă. Restul sucombă de la sine. Ii fac sa sucombe nu numai greșelile (gramaticale), ci și anodinitatea ideilor. Dar începe sa devina interesant, când paginile pe care le întretii, te domină, te acaparează, îți sug la propriu timpul de viață, ca în vechile povești de odinioară cu oameni demonizați și posedați de aparițiile fantasmagorice ale succubilor. Unde e adevărata viață? Aici, în virtual sau acolo în hulitul real, de care, vai, nu putem scăpa și pe care-l copiem până la suprasaturație? Realul se mută în Imaginar, în Virtual? Posedații/ pasionații simt că lumea posibilului, a dorințelor împlinite virtual, unde se întâlnesc cu închipuirile minții lor este mai reală ca orice Real.

2 comentarii:

  1. ai atata dreptate! te acapareaza chestiile astea. Internetul, retelele sociale, blogurile pe care le cream, cautam cu inversunare raspunsurile sau "comments"/urile de la celalat capat al lumii sau chiar de langa noi. Uneori confruntarile sunt atat de dure de reale incat devii dependent de a patra dimensiune pe care ne-o confera numai internetul.
    Totusi transferul emotional si "real" pastreaza totusi un iz de "artificial", e ceva real si nu e, dar nu stiu cum sa-i zic: a patra dimensiune a existentei noastre.
    Te pupic scumpa prietena!

    RăspundețiȘtergere
  2. Mulțumesc,darling! Ești cu adevărat o 'rara avis', așa că mă bucur pentru orice vizită pe care mi-o faci. Eu mă tem că lumea viitorului va fi o lume de obezi sau supraponderali care vor sta toată ziua în fața ecranului, căci afară nu va mai fi nici un colț de natură de văzut, doar autostrăzi suspendate, mașini ultramoderne, într-un peisaj urban de sticla, beton,oțel și bitum. La bună revedere și regăsire.

    RăspundețiȘtergere

Spuneți-mi părerea voastră

Professional nets -linkedin

Schimb de bannere

Create your own banner at mybannermaker.com!
Copy this code to your website to display this banner!

DE- ALE LUANEI, nu doar ale Anei

Chat with me

BestJobs RSS

Rețea profesională